No products in the cart.

Trag linie si fac o scurta introspectie

tumblr_mowrvj5o5t1rjghuqo1_1280

Viata mi se asaza in fata si-uneori ma impiedic de ea. Viata e aici sau acolo. Depinde de mine sa stiu de unde s-o apuc. Viata mea e-un cumul de trairi fugare. De graba si de lucruri ce nu-si gasesc finalitatea. Nu stiu sa trag linie, nu stiu sa inchid. Nu-mi place sa ajung la rezultatul final, oricat de tentant ar fi. De cele mai multe ori am preferat  cursa aia nebuna pana la el si m-am mintit ca asta e mereu partea cea mai buna. Viata mea e un sir lung de puncte de suspensie si-asta ma face sa intorc capul inapoi de (prea) multe ori. Nu cu regret, ci mai ales cu nostalgie. De cate ori se sfarseste ceva,  folosesc fuga pe post de remediu. N-accept sfarsiturile si gandul ca de maine lucrurile n-au cum sa mai fie la fel. Pastrez mereu un loc pentru viata din trecut, ca si cum exista si cea mai mica sansa sa ma intalnesc cu ea candva in viitor. Ieri am mai inchis o usa,  am aruncat cheia, am tras inca o linie neagra. Si din nou mi se pare ireal. Din nou ma privesc in interior, ma cercetez si-ncerc sa aflu un raspuns: se schimba viata de langa mine sau ma schimb eu? Sunt parte dintr-un joc de domino? Si ce pot face eu acum , ma va invata viata s-o iau de la capat? Unde-mi gasesc linistea? Unde-mi gasesc confortul? Raspunsul cel mai simplu ar fi in interiorul meu. Dar mi-e greu sa ajung acolo. Asa ca ma torturez cu intrebari ce n-au raspuns si-mi fac promisiuni fara sens. Stiu ca n-o sa ma tin de nici una din ele. Caci eu cred in destin si-n lucruri care asa trebuie sa fie, in ecuatii cu multe necunoscute si-n oameni ce nu-si pun limite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *