Libertatea poarta papion (albastru)

Mi-am lasat buzele rosii pe-o ceasca de cafea. Chelnerul mi-a zambit prelung cand mi-a adus-o. A venit la pachet c-un volum de poezii semnat de Cummings si cateva bomboane cu ciocolata amaruie. Afara era frig, oamenii se ascundeau sub caciuli de blana si fulare impletite. Aproape toti purtau manusi. Imi placea sa-i studiez din spatele geamului. Sa le ghicesc privirea si gandurile ascunse. M-alimentam din energia lor si frazele curgeau mai usor pe hartie. Alta data, la ora asta eram intr-un birou, ma chinuiam in spatele laptopului sa bifez toate taskurile zilei. Sa zambesc colegilor, sa ma trezesc la timp dimineata. Sa-mi calc perfect camasile, sa nu intarzii, sa fiu un sef respectat. Azi ma trezesc la aceeasi ora ca inainte, dar o fac cu drag. Nu ma streseaza niciun ceas desteptator. Am timp suficient sa-mi beau cafeaua, sa privesc pe fereastra mansardei, sa citesc cateva pagini dintr-o carte. Acum fumez in tihna o tigara, imi pun gandurile-n ordine si dupa ma apuc de treaba. Astazi, lunea e doar o alta zi din saptamana, la fel ca cea de joi sau sambata. Pentru ca vine un moment in viata cand realizezi ca nu exista the perfect job, nicio companie nu ti-l va pune la dispozitie. Trebuie doar sa ai increderea suficienta ca tu singur il poti inventa. Sa crezi cu tarie in el,  sa-i dai curaj si energie pozitiva. Restul vine de la sine. De aceea, acum diminetile inseamna sa scriu intr-o cafenea, sa fur idei si ganduri uitate de la oamenii care se-arata pe strada. La un moment dat am schimbat ceva in mersul rudimentar al lucrurilor. Am tras linie si-am luat totul de la inceput. M-am detasat de ceasul desteptator si de sefii vesnic frustrati. Am dat la schimb un birou anost pe-o cafenea cocheta. Angajatul de ieri e omul liber de azi. Astazi e marti, port papion, ruj rosu pe buze si-un suflet usor in piept.

3023 Comments