No products in the cart.

Fluturii din stomac

Sunt ai mei. Toti. De la mic la mare. Au iesit dintr-un cocon pufos si-au aterizat fix la mine in stomac. De obicei, ma procopsesc cu ei in luna mai, cand merg pe strada ca o bezmetica, mirosind teii dupa ploaie, gustand o natura cum numai 30 de zile pe an mi-e dat sa vad. Atunci, inghit cu nesat un numar inestimabil de coconuri pudrate, care asteapta timid sa se transforme in stoluri de fluturi nauci. Cand simt ca te-apropii de mine, incep sa se agite prin stomac, se lovesc violent de peretii cavitatii, tipa, dau din aripi a disperare. Si mie incep sa-mi sclipeasca ochii, sa ma doara placut undeva sub piept, sa-mi tremure gleznele, sa ma balbai sau sa rad de una singura in masina cand conduc, cu gandul la tine. Cand dispari, incep si ei sa vegeteze, si oricate impulsuri mecanice le-as aplica, nu reusesc deloc sa ii strunesc. Se coalizeaza in viscerele mele, fug, se ascund si protesteaza in tacere. Cam asa faci si tu, doar ca ei sunt in mine, tu mult prea in exterior.

5135 Comments